De Sf. Gheorghe, dupa-amiaza, cand am ajuns de la facultate, am aflat ca urma sa plecam la Bucsa, un sat la cateva zeci de km de Bacau, sa ii facem o surpriza bunicului de ziua lui.
Drumul a fost destul de lung, dar a meritat. Au urmat 2 zile minunate, vesele si petrecute in aer curat, liniste si verdeata.
Am cules urzici, am fost invitati de jumatate din cei din sat la un pahar de vin, am admirat stupi si doua iazuri facute de un satean muncitor.
Bineinteles ca am vazut animale cate nu vedem intr-un an la Bucuresti: vaci si vitei, iepe, cai si manji, gaste, curcani, rate, porci, iepuri, gaini, caprite si iezi.
Duminica am lasat in urma satul incarcati cu bunatati (includ aici si ouale de gasca din imaginea de mai sus) si am plecat catre Focsani la alte neamuri. Am facut si aici o “mica” plimbare de 60 de km pana la Cascada Putnei. Superb…
Acum sunt iar in Bucuresti…Ma simt cam sufocata de “muntii” de beton, de masini, de zgomot. Cat mi-as dori sa locuiesc undeva in mijlocul naturii.
