Zilele trecute, profa de la Comunicare si mentalitate postmoderna ne-a rugat sa dam o definitie scurta a postmodernismului. Nu am stat foarte mult sa ma gandesc la ce inseamna acest cuvant, ci la cum vad eu in mod real perioada in care ne aflam si cum ne raportam la ea. Pe masura ce asterneam cuvinte pe hartie mi-am dat seama ca de fapt nu au absolut nicio legatura cu cerinta initiala, dar ca scriu gandurile ce imi trec prin minte in ultimul timp. Acestea au fost exact urmatoarele:
Vremea in care traim este dominata de timp. Viteza cu care facem lucrurile ne coordoneaza intreaga viata. Vrem sa trecem repede peste lucruri care nu ne plac pentru a avea mai mult timp pentru noi. Totodata, traim in trecut sau in viitor. Ne aducem aminte mult mai des decat ne gandim la acum si speram la lucruri, oameni si emotii ce vor veni maine.
In viteza noastra uitam sa respiram aerul prezentului. Cautam schimbari, nemultumiti de ceea ce avem, regretand trecuturi in care ne era mai bine sau viitoruri ce ne-ar deschide calea spre fericirea deplina.
Incepem insa sa realizam greselile noastre pe masura ce le facem, le gandim si ne orientam cu fata inspre noi si incspre ceilalti acum.
